Friday, 10 August 2007

Se intampla acum 18 ani...

10 august 1989


"O zi de joi, o zi insorita de vara, ora 1200 - se naste baiatul meu Sorlea Bogdan Ioan."



Asa incepe pagina de jurnal a mamei mele. Deci acum 18 ani venea pe lume un tip. Un individ. Cum e individul nu pot scrie, nu imi place sa ma autocaracterizez. Asa ca va las pe voi, cititorii, sa lasati commenturi legat de aceasta tema si nu numai. Unii zic ca-s un tip mai special, altii ca is ca oricare altu'... nush... am zis, altii ma caracterizeaza.



Dupa alte explicatii de natura sadico-medicala, in jurnal apare notat comitetul de primire (sef sectie obstretica-ginecologie dr. Cojan si dr. Horvat Daniel, asistenta Eva S. si moasa Klaryi - ar trebui sa le multumesc, deci MULTUMESC!), precum si date ale nou-nascutului (masa 3,600 kg; lungime 55 cm; scor APGAR 10). Deci un copil perfect sanatos, care cand a iesit a plans si a facut pipi pe mainile doctorilor. Deci poate nu la fel de sanatos la cap.



Sa fie o zi mai speciala? Este. Dar in felul ei. O zi sarbatorita prin munca. Dar totusi resemnat. Mai batran cu un an. Eh, nu mai is ce eram in tinereti. Si apropo de tinereti, voi posta niste poze de cand eram mic. Inclusiv poza cu mine in fundu gol. Sper sa nu ofensez pe nimeni. Si sper sa nu se considere porn.


In rest, multumesc tuturor celor ce mi-au urat "La multi ani!", "Sa traiesti ca ne trebuiesti" sau clasicul "Sanatate si virtute ca sa ai ce bea si ". Da nu dau de beut... decat daca mergem la munte, asa mai multi. Huh, ce ziceti?



Si multumesc femeii care mi-a dat viata. Si lui tata, da banuiesc ca lui i-au placut mai mult cele 9 luni.

3 comments:

Boarescu said...

Scrisoare catre generatia noastra



Nascuti la inceputul anilor 70-80, vedem acum in anul 2006 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani. Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data.



Suntem ultima generatie care a jucat "Ascunselea", "Castel", "Ratele si vanatorii", "Tara, tara! Vrem ostasi", "Prinsea", "Sticluta cu otrava","Pac Pac", "Hotii si vardistii", ultimii care au strigat "Un doi trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video (inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile inchisi in casa) primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu cd-uri.

Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca.

Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere. Noi am fost ultimii "Soimi ai Patriei" si ultimii "Pioneri".

La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in engleza... Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.

Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills , Melrose Place , Twin Peaks, Dallas .. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor.

Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe de apa.

Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii.
Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala.

Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys , si Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam! Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears. Am citit "Licurici", "Pif" Ciresarii, si am baut Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri "de la TEC" fara sa ne fie teama ca "au prea multe E-uri", iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi.
Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul.

Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.
Abia asteptam la chefuri sa jucam "Fantanita", sau "Flori, fete sau baieti", sau "Adevar sau Provocare", sau orice ne dadea un pretext sa "pupam pe gura" pe cine "iubeam".

Noi suntem cei care inca au mai "cerut prietenia", care inca roseam la cuvantul "sex", care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie "De cine iti place?" ca ne place de el/ea.
Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam, parintii nostri nu au "child proof the house", ne-au trimis sa cumparam bere si vin de la alimentara, si cate un pachet de tigari de la tutungerie.
Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea "Feriti-va de magarus".
Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de "first-timers"...

Daca citesti si ai cazut macar un pic pe ganduri, esti de-al nostru!

Boarescu said...
This comment has been removed by the author.
Boarescu said...

ahh si era sa uit de asta desi e super tare si ma cam ghideaza in viata


Multa lume se leaga de faptul ca IT-istii sunt mai cu mot, ei nu se imbraca in costume, intarzie mai tot timpul la lucru si nu comunica foarte mult cu colegii de servici.
Nu ma intelegeti gresit, cunosc si IT-isti la 4 ace sufletul petrecerii si intotdeauna punctuali.
Problema este de orgoliu personal, toti oamenii confruntati cu o situatie in care ei se considera dezavantajati fata de un IT-ist se rezuma la orgoliul personal. "-Da io de ce vin ca prostu' la munca la 7 dimineata si el sa vie la 8 ?": un raspuns la aceasta intrebare ar putea fi "penca' tu pleci la 18 acasa si te doare in paispe pana maine dimineata, ori el pleaca acasa la 20 sau 22 si pana maine dimineata se gandeste tot la problema pe care o are la servici".
Noi nu avem buton de ON/OFF, daca avem o problema vom sta nopti treji si vom sari peste weekenduri pentru a o rezolva.
Noi nu avem "las ca o rezolva altul".
Suntem dedicati muncii noastre dintr-un motiv foarte simplu CURIOZITATEA.
Aceasta caracteristica este cel mai important lucru pentru un IT-ist, suntem intrigati de problemele de care ne lovim, incercam sa aflam tot timpul cate ceva. Aceasta curiozitate se manifesteaza in toate aspectele vietii noastre, orice lucru se intampla cu un motiv si pe noi acest motiv ne intereseaza cel mai tare. Putin imi pasa mie ca ti so ars prajitorul de paine... i could not care less, din partea mea poti sa ti-l bagi in fund, DE CE ti so stricat prajitorul de paine este ceea ce ma intereseaza, penca daca s-o rupt rezistenta in el il pot repara chiar si prin telefon, daca e stricat transformatorul atunci tre sa vad ce e in el, sa il desfac sa vad daca nu cumva e arsa bobina, sau poate vreo rezistenta a crapat si din cauza ei curentul pe rezistenta principala fiind prea mare a vaporizat-o, cine stie poate un soarece ti-am muscat cablul de alimentare. Detaliile de genul asta ne tin in priza zi si noapte (ca sa nu mai vorbim de bug-urile de programare de la microsoft).
Te intrebi de ce sa aibe ala posibilitatea sa lucreze de acasa si eu tre sa viu la munca?
Scurt, pentru disciplina, tie trebuie sa ti se spuna sa muncesti, noua nu.
Indiferent cine esti daca imi povestesti o problema voi incerca sa te ajut, sa te consiliez, tu nu faci asta. Mergi zi de zi la lucru ca sa iei un ban, sa poti sa iti cumperi mai multi adidasi sau o masina noua.
Noi mergem la lucru sa castigam bani sa ne cumparam un PC mai performant sau mai confortabil cu care sa putem MUNCI mai usor.
Vrei salariu mare sa mergi in Bahamas, eu vreau salariu mai mare sa imi cumpar echipamente.
Vrei sa muncesti de acasa, pentru a putea sa te sustragi de la munca pe care trebuie sa o faci, eu vreau sa muncesc de acasa penca acolo sunt in mediul meu si pot lucra mai multe ore fara sa ma oboseasca neoanele voastre sau colega de la receptie care raspunde la telefoane ca o masina automata. Imi iau concediu pentru a ma relaxa, dar in timp ce ma relaxez mai pun 3 linii de cod intr-o procedura care imi da batai de cap.
Te oftici ca muncesti mai mult ca departamentul IT?
Nu ai nici cea mai vaga idee cat munceste departamentul ala. Numara de cate ori ti-ai oprit telefonul mobil pentru a avea 5 minute de liniste, noi nu avem luxul asta. Vrei sa dormi bine si iti pui telefonul pe silence, dimineata mergi la servici toate sunt ok, daca fac eu acelasi lucru gasesc cel putin 4895 de apeluri ratate si imi bate unu la usa ca o luat firma foc. Gandeste-te inainte sa vorbesti urat unui IT-ist, penca fara el esti pierdut. "Pot angaja oricand un alt IT-ist" adevarat, dar poti gasi unul la fel de bun?...iti permiti?
De cele mai multe ori NOI stam pentru ca VOI sa puteti munci.
E greu de inteles asta, am sa va explic. TU faci facturi intr-o firma mare, iei date dintr-un sistem informatic, folosesti calculatorul pentru asta, listezi factura pe o imprimanta legata in retea la un server central. Daca tu muncesti inseamna ca toate componentele vizibile si invizibile cu care interactionezi FUNCTIONEAZA si eu STAU, daca tu nu POTI munci inseamna ca ceva e stricat in ciclul de care depinzi tu si atunci EU muncesc. De cele mai multe ori insa eu muncesc in spatele sistemului si rezolv probleme peste care tu vei da abia maine. Sunt obligat sa gandesc mai repede ca tine si sa reactionez mai repede ca tine (majoritatea IT-istilor la o interventie sunt grabiti) si asta penca TU depinzi de MINE si nu invers.
De asta sunt platit mai bine ca tine penca eu rezolv problemele tale inainte ca tu sa te lovesti de ele. Si asta e o treaba serioasa penca tu nu ma ajuti pe mine cu nimic, eu te ajut pe tine, tu nu ma rasplatesti pe mine, si atunci de ce ar trebui sa fim platiti la fel?
Te ingrijoreaza faptul ca stiu atat de multe? DO NOT F**K WITH ME !!!
Pot sa aflu tot ce ai comunicat via IM/email/forum posts in cateva minute, pot sa iti trimit date false sau sa iti redirectionez telefonul de pe birou, pot sa aflu absolut fiecare pagina web pe care ai urmarit-o in ultimii 5 ani si pot sa iti opresc accesul la internet in mai putin de 30 de secunde, pot sa iti fac atatea probleme incat nici nu iti imaginezi, pot sa te fac de ras in fata oricui numai prin chestiile pe care le ascunzi pe hardiskul de la lucru in speranta ca nimeni nu le va gasi vreodata. Pot sa te evaluez complet in 60 de secunde. Sunt mai destept ca tine? poate nu, sunt mai atent la detalii decat tine? DA. Pot sa repar aproape toate lucrurile din jurul tau, la fel cum pot sa ti le stric.
De ce am atata putere asupra ta?
Nu ma intelege gresit nu am putere asupra ta, doar asupra lucrurilor pe care le folosesti si fara de care nu ai rezista 5 minute. Esti sub asediu, controlez toate lucrurile pe care le folosesti si felul in care le folosesti, nu cred ca ti-ai dori sa gresesc EU din cauza ca sunt prea obosit sau nervos.
Nu suntem persoane speciale, suntem exact ca si tine, avem nevoie de anumite conditii sa functionam la capacitate maxima, ca si tie aceste conditii NU ne sunt satisfacute si atunci nu putem lucra cum am vrea. Acum ca stii lucrurile astea cel putin scuteste-ma de un stress in plus. Ai o problema spune-mi care e, nu ma chinui cu justificari, repet nu ma intereseaza CINE o stricat, ma intereseaza CE s-o stricat.
Nu ma tine 3 ore la telefon sa iti spun sa bagi un cablu in priza, asigura-te ca imi dai informatia pe care ti-o cer... repede. Nu ma intereseaza alte aspecte decat cel tehnic, daca vrei sa discutam despre altceva invita-ma la o cafea nu imi fute timpul cu prostii... nu uita ca ma grabesc.
Cu cat imi expui problema mai repede cu atat mai repede pot sa trec la rezolvarea ei, cu restul te descurci singur.
Suntem de obicei foarte sinceri, nu imi pasa absolut de loc ca tu vei fi concediat pentru ca ai stricat imprimanta, si daca seful tau (sau oricine) ma intreaba ce s-a intamplat am sa ii transmit scurt "- Eroare datorata userului".
Si ca sa iti faci o idee mai buna, TU esti cea mai neimportanta chestie din biroul tau, intai vine calculatorul, imprimanta, prizele de date, prizele de curent, mouse, tastatura, capsator, pix cu gel, hartia, culoarea lemnului, scaunul, sertarele si ce contin ele si abia in fundul listei esti tu, si asta pen'ca biroul ala poate sa functioneze indiferent cine sta la el, azi esti tu... cat vei rezista?... depinde de tine.
Am orgoliu?
Cand mai vin sa iti rezolv cate o problema "vitala" legata de aranjarea in pagina priveste-ma... si ia aminte, nu urlu nu zbier, rezolv problema si plec, ma plang prietenilor ca am irosit juma de ora cu un cretin care nu stie ce e ala footer dar nu am sa iti spun niciodata un lucru urat in fata. Nu am sa te consider niciodata sclavul meu, esti doar un coleg, pe care il respect ca om, ca persoana si atat.
Acelasi lucru il cer si eu de la tine.
So be nice to your system administrator (geek, IT) pretty please with sugar on top.
...or else :)